Audiţia muzicii şi formarea culturii de audiţie în preşcolaritate [Articol]

Abstract

Articolul analizează procesul de dezvoltare a culturii audiţiei muzicale ca direcţie fundamentală a educaţiei muzicale timpurii. Audiţia este concepută ca o experienţă senzorială, afectivă şi cognitivă, care dezvoltă atenţia auditivă, auzul interior, sensibilitatea estetică şi gândirea muzicală. Autoarea evidenţiază conceptele pedagogice ale lui Émile Jaques-Dalcroze, Zoltán Kodály, Edwin E. Gordon şi Dmitri Kabalevski, subliniind complementaritatea acestora în formarea percepţiei şi înţelegerii muzicii de către copii. Lucrarea prezintă principiile fundamentale ale audiţiei active: experimentarea muzicii prin mişcare (Dalcroze), audiţia interioară (Gordon) şi cântarea mentală (Kodály), integrate cu tradiţia educaţională valorică a lui Kabalevski. Este propusă o metodologie în cinci etape pentru organizarea activităţilor de audiţie (introducere, audiţie, analiză, re-audiţie, valorizare), împreună cu cadrul competenţelor de percepţie muzicală pentru vârstele 1–6 ani. Sunt descrise diverse tehnici de predare — contur melodic, mişcare expresivă, percuţie corporală, fredonare şi desen muzical — care transformă audiţia într-un proces activ de învăţare experienţială. Articolul demonstrează că audiţia muzicală contribuie la dezvoltarea holistică a copilului preşcolar, cultivând sensibilitatea, reflecţia estetică şi gândirea prin sunet. Autoarea aduce o contribuţie substanţială la fundamentarea unei paradigme moderne a educaţiei muzicale timpurii — o paradigmă în care audiţia muzicală nu este doar o activitate estetică, ci o formă de gândire, o experienţă de învăţare şi un mijloc de auto-descoperire artistică. The article analyzes the process of developing the culture of music listening as a fundamental direction of early musical education. Listening is conceived as a sensory, affective, and cognitive experience that develops auditory attention, inner hearing, aesthetic sensitivity, and musical thinking. The author highlights the pedagogical concepts of Émile Jaques-Dalcroze, Zoltán Kodály, Edwin E. Gordon, and Dmitri Kabalevski, emphasizing their complementarity in shaping children’s perception and understanding of music. The paper presents the fundamental principles of active listening: experiencing music through movement (Dalcroze), inner audiation (Gordon), and mental singing (Kodály), integrated with Kabalevski’s value-oriented educational tradition. A five-step methodology for organizing listening activities is proposed (introduction, listening, analysis, re-listening, valorization), along with the framework of music perception competencies for ages 1 to 6. Various teaching techniques are described—melodic contour, expressive movement, body percussion, humming, and musical drawing—which transform listening into an active process of experiential learning. The article demonstrates that music listening contributes to the holistic development of the preschool child, fostering a culture of sensitivity, aesthetic reflection, and thinking through sound. The author makes a substantial contribution to the foundation of a modern paradigm of early musical education — a paradigm in which music listening is not merely an aesthetic activity, but a form of thinking, a learning experience, and a means of artistic self-discovery.